Cod etic al personalului

Capitolul I

Dispoziţii generale

Art.1.   Prezentul cod etic se aplică personalului Căminului pentru Persoane Vârstnice Tîrgu Mureş.

Art.2.   Codul etic reprezintă un ansamblu de principii, valori, reguli de conduită şi norme etice fundamentale şi se referă la relaţiile între angajaţi, persoane asistate şi angajaţi, reprezentanţi ai instituţiilor şi ai societăţii civile şi angajaţi, ce contribuie la sporirea reputației, încrederii și respectului  față de persoanele care prestează serviciile in cadrul caminului.

Art.3.   Rolul Codului etic este menţinerea integrităţii morale şi responsabilităţile salariaţilor confruntaţi cu dileme şi exigenţe în plan etic intr-o societate complexă și dinamică. Existenţa acestuia corelează relaţiile de muncă pur contractuale cu încrederea şi responsabilitatea.

Art.4.   Căminul pentru persoane vârstnice deţine şi aplică o procedură bazată pe onestitate şi respect privind relaţia personalului cu beneficiarii.

Art.5.   Prezentul Cod reprezintă expresia principiilor promovate şi respectate în activitatea personalului Căminului pentru persoane vârstnice.

Art.6.   Scopul codului etic este de a identifica valorile morale fundamentale care stau la baza misiunii instituţiei, de a stabili un set de responsabilități in desfășurarea activității instituției, de a fi utilizat ca un instrument in soluționarea conflictelor de natura etică.

Capitolul II

Valori si principii aplicate in cadrul furnizării serviciilor

Art.7.   Prezentul Cod  este în concordanţă cu valorile şi viziunea Căminului.

Art.8.   Angajaţii Căminului îndeplinesc o misiune socială care are la bază valorile şi principiile etice.

Art.9.   Valori si principii care stau la baza prezentului cod etic:

Art.10. Toate persoanele beneficiază de oportunitati egale cu privire la accesul la servicii sociale şi de tratament egal prin eliminarea oricăror forme de discriminare de ordin politic, economic, religios sau de altă natură.

Art.11.   Fiecărei persoane îi este respectată alegerea făcută privind serviciul social ce răspunde nevoii sale sociale.

Art.12. Fiecare persoana are dreptul sa fie parte integrantă a comunităţii păstrându-şi în acelaşi timp independenţa şi individualitatea. Aceasta urmăreşte să evite marginalizarea beneficiarilor de asistenţa socială pe baza principiului ca toţi cetăţenii indiferent dacă necesită servicii de asistenţă socială sau nu, sunt fiinţe umane normale cu nevoi şi aspiraţii normale.

Art.13. Fiecare persoană are acces la informaţiile privind drepturile fundamentale, măsuri legale de asistenţa socială precum şi posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale. Membrii comunitatii trebuie incurajati si sprijiniti pentru a fi parte integrantă în planificarea şi furnizarea serviciilor în comunitate.

Art.14. În acordarea asistenţei sociale se impune luarea de măsuri posibile şi rezonabile astfel încât informaţiile care privesc pe beneficiar să nu fie divulgate sau făcute public fără acordul persoanei în cauză.

Art.15. Fiecărei persoane ii este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii. Toţi oamenii sunt trataţi cu demnitate cu privire la modul lor de viaţă, cultură, credinţa şi valorile personale.

Art.16. Fiecare persoană are dreptul conferite prin lege prin care se recunoaşte principiul accesibilităţii egale la serviciile oferite de Căminul pentru persoane vârstnice.

Art.17.   În acordarea serviciilor se va păstra o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură.

Art.18.   În acordarea serviciilor se vor depune toate eforturile pentru rezolvarea situaţiilor, păstrându-se următoarele caracteristici: calitative, cantitative şi cu costuri adecvate.

Art.19.   Acordarea servicilor se va baza pe o evaluare completă şi complexă nevoilor beneficiarilor cât şi intervenţia planificată asupra tuturor aspectelor problemei de rezolvat.

Art.20. Serviciile acordate trebuie să fie adaptate nevoilor beneficiarilor, iar accesarea acestora să se realizeze în mod faptic.

Art.21. Căminul pentru Persoane Vârstnice are ca obiectiv principal orientarea pe rezultate în beneficiul persoanelor deservite.

Art.22. Căminul pentru Persoane Vârstnice se concentrează pe îmbunătăţirea continuă a serviciilor şi pe eficientizarea resurselor disponibile. Toate activităţile converg spre protecţia persoanelor vârstnice.

Art.23. Principiile care guvernează conduita profesională a salariaţilor căminului sunt următoarele:

a)prioritatea interesului public – principiu conform căruia personalul are îndatorirea de a considera interesul public mai presus de interesul personal, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;

b)asigurarea egalităţii de tratament al cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice – principiu conform căruia personalul are îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

c)profesionalismul – principiu conform căruia personalul are obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;

d)imparţialitatea şi nediscriminarea – principiu conform căruia personalul este obligat să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;

e)integritatea morală – principiu conform căruia personalului îi este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material;

f)libertatea gândirii şi a exprimării – principiu conform căruia personalul poate să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

g)cinstea şi corectitudinea – principiu conform căruia, în exercitarea funcţiei şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul trebuie să fie de bună credinţă şi să acţioneze pentru îndeplinirea conformă a atribuţiilor de serviciu;

h)deschiderea şi transparenţa – principiu conform căruia activităţile desfăşurate de angajaţi în exercitarea atribuţiilor funcţiilor lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.

 

Capitolul III

Norme generale de comportament si conduită

Art.24. Complexitatea şi diversitatea sistemelor de relaţii în baza căruia se acordă serviciile Căminului pentru persoane vârstnice impune respectarea unor norme de conduită şi comportament.

Art.25.   Confidenţialitatea angajaţiilor este absolută și nelimitată în timp pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Căminului pentru persoane vârstnice.

Art.26. Obligaţia privind confidenţialitatea în cazul voluntarilor, elevilor, practicanţilor, studenţilor suportă aceleaşi considerente alinetului precedent.

Art.27.   Nici un salariat nu poate decide în numele beneficiarului pe care îl deserveşte.

Art.28. Salariaţii sunt datori să îndeplinească cu profesionalism, loialitate şi corectitudine sarcinile şi responsabilităţile profesionale.

Art.29. Toate acţiunile salariaţilor au drept scop binele vârstnicilor şi apărarea intereselor acestora.

Art.30. Purtarea cuviincioasă cu beneficiarii, atât din punct de vedere verbal/ nonverbal reprezintă fundamentul oricărei acţiuni a angajatului Căminului pentru persoane vârstnice.

Art.31. Personalul cunoaşte şi respectă Carta drepturilor beneficiarilor, cunoaşte particularităţile individuale, astfel încât să poată stabili o comunicare şi relaţii adecvate cu aceştia.

Art.32. Personalul de asistenţă trebuie să aibă abilităţi empatice şi de comunicare.

Art.33. Orice gen de lucrare prestată de orice salariat în orice cameră, va beneficia de prezenţa unui vârstnic asistat al camerei respective.

Art.34. (1) Personalul căminului are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor căminului, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.

(2) În exercitarea funcţiei, personalul are obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiei.

Art.35. (1) Angajaţii au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze prin punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

(2) Personalul trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor deţinute.

Art.36. Personalul are obligaţia de a apăra cu loialitate prestigiul căminului, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestuia.

Art.37. (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, angajaţii căminului au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor căminului.

(2) În activitatea lor, angajaţii au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale.

(3) În exprimarea opiniilor, personalul căminului trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

Art.38. (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către directorul căminului, în condiţiile legii.

(2) Personalul desemnat să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de directorul căminului.

(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, angajaţii pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al Căminului pentru Persoane Vârstnice Tg Mures.

Art.39. În considerarea funcţiei pe care o deţine, personalul căminului are obligaţia de a nu permite utilizarea numelui sau a imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

Art.40. (1) În relaţiile cu personalul şi cu asistaţii, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, angajaţii căminului sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.

(2) Personalul are obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor asistate sau colegilor de serviciu, precum şi ale persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei, prin:

a)întrebuinţarea unor expresii jignitoare;

b)dezvăluirea aspectelor vieţii private;

c)formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

(3) Întreg personalul trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor asistatilor.

(4) Personalul are obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţii publice, prin:

a)promovarea unor soluţii coerente, conform principiului tratamentului nediferenţiat, raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;

b)eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

Art.41. Personalul care reprezintă căminul în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional are obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi a căminului.

Art.42. În procesul de luare a deciziilor angajaţii au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

Art.43. (1)În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere, este obligatorie  asigurarea egalităţii de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul din subordine.

(2) Personalul de conducere are obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propune ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

(3) Personalul de conducere are obligaţia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea în funcţiile contractuale pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile care stau la baza ideologiei Căminului pentru persoane vârstnice.

Art.44. (1) Personalul este obligat să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

(2) Personalul contractual are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute.

(3) Personalul trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care îi revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Personalului contractual care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice îi este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica căminului pentru realizarea acestora.

 

Capitolul IV

Interdicţii şi relaţia cu autorităţile sau alte instituţii

Art.45. În cazul în care autorităţile solicită pe cale legală informaţii despre un anumit caz, sau atunci când sunt puse în pericol interesele legitime, viaţa sau integritatea asistatului, obligaţia de a păstra confidenţialitatea nu este opozabilă acestor cerinţe.

Art.46. Salariaţii căminului nu pot fi numiţi curatori pentru asistaţii fără susţinători legali, fiind de preferat curatori externi, care nu se află în relaţii patrimoniale cu căminul.

Art.47. Salariaţilor nu le este permis să întreprindă cu bună ştiinţă acţiuni care să aducă prejudicii fie colegilor, fie asistaţilor.

Art.48. Se interzice salariaţilor să efectueze lucrări în interes personal în timpul orelor de program sau să folosească agregatele şi utilajele în alte scopuri decât  cele pentru care au fost achiziţionate.

Art.49. Angajaţilor le este interzis:

  1. a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea căminului, cu politicile şi strategiile acestuia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
  2. b) să facă aprecieri în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care căminul are calitatea de parte, dacă nu sunt abilităţi în acest sens;
  3. c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
  4. d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile căminului ori ale unor salariaţi, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
  5. e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau a căminului.

Art.50. Prevederile art. 49 se aplică şi după încetarea raportului de muncă, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

Art.51. Prevederile prezentului cod etic nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a personalului de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii.

Art.52. În exercitarea funcţiei deţinute, personalului îi este interzis:

a)să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

b)să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

c)să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afara acestora, cu persoanele fizice ori juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;

d)să afişeze în cadrul căminului însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

Art.53. Angajaţii nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

Art.54. Toţi angajaţii au obligaţia de a nu promite luarea unei decizii de către conducerea aşezământului sau de către alţi salariaţi, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

Art.55. Personalul angajat din cămin are obligaţia de a nu folosi atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevăzute de lege. Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, personalul nu poate urmări obţinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

Art.56. Angajaţii au obligaţia de a nu interveni sau influenţa vreo anchetă de orice natură, din cadrul instituţiei sau din afara acesteia, în considerarea funcţiei pe care o deţin. În acelaşi context, în relaţia de colegialitate le este interzis acestora să impună/sugera altor angajaţi să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

Art.57. Orice angajat poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a căminului, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri: când a luat la cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute, când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv, când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

Art.58. Dispoziţiile articolului anterior se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau încheierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a căminului.

Art.59. Angajaţilor din cămin le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului,  a unităţilor administrativ-teritoriale sau ale căminului, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte  condiţii decât cele prevăzute de lege.

 

Capitolul V

Modul de soluţionare a reclamaţiilor

Art.60. Încălcarea cu vinovăţie a normelor prezentului cod atrage răspunderea disciplinară a persoanelor vinovate.

Art.61. Stabilirea gradului de răspundere şi vinovăţie se face cu respectarea procedurilor legale în materie, în conformitate cu normele codul de conduită al personalului contractual, statutul asistentilor sociali, regulamentul intern al institutiei.

Art.62. Reclamaţiile şi sesizările referitoare la acordarea serviciilor sociale se înegistrează şi soluţionează cu respectarea procedurii stabilite la nivelul instituţiei în conformitate cu normele legale în vigoare.

Art.63. Sesizarea/plângerea se poate face verbal, în cadrul programului zilnic de audienţe al directorului instituţiei stabilit prin regulamentul intern sau în scris şi adresat institutiei. Înregistrarea sesizării se realizează prin înscrierea în registrul de intrare – ieşire al instituţiei.

Art.64. Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod atrage răspunderea disciplinară, penală, patrimonială a angajaţiilor,  potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, se aduc prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Art.65. Toţi angajaţii au obligaţia de a sesiza superiorul ierarhic orice încălcare sau posibilă încălcare a prezentului Cod Etic, urmând ca acesta să înainteze informaţia directorului căminului. Toate sesizările de încălcare a Codului Etic sunt prompt investigate şi sunt luate măsuri corespunzătoare de corectare a acestora.

Art.66. (1)La nivel de instituţie, în cazul unei sesizări de abatere disiplinară în condiţiile legii, se va forma o comisie de disciplină care în urma unei cercetări prealabile va propune conducătorului instituţiei sancţiunea angajatului, urmând ca acesta să dispună sancţiunea ce se va aplica în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire competente.

 

Capitolul VI

Dispoziţii finale

Art.67. Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de etică  sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul Caminului, încadrat în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările ulterioare.

Art.68. Codul etic se va aduce la cunoştinţa personalului prin luare la cunoştinţă sub semnătură, iar conducatorii compartimentelor se vor asigura că personalul din subordine cunosc şi respectă prevederile prezentului cod.

Art.69. Publicitatea prezentului cod se asigură prin afişare   la sediul Căminului în scopul informării publicului interesat.

Art.70. Fiecare angajat va depune jurământul de credință la momentul prelucrării acestui document. Jurământul are următoarea formulă: ”Jur să răspund de calitatea serviciilor pe care le acord, să respect demnitatea şi intimitatea persoanei pe care o îngrijesc.

Voi promova şi susţine o atmosferă de acceptare şi sprijin pentru persoana pe care o îngrijesc, ca şi pentru colegii cu care lucrez.

Voi utiliza în mod responsabil informaţiile şi cunoştinţele dobîndite în activitatea profesională.

Voi sprijini şi încuraja implicarea continuă a familiei în îngrijirea rezidentului.

Voi sprijini şi încuraja implicarea voluntarilor în activitatea instituției.

Imi voi perfecţiona continuu cunoştinţele şi abilităţile prin participarea la sesiuni de instruire şi programe educaţionale.

Imi voi dedica activitatea de îngrijire pentru a asigura calitatea vieţii bolnavului şi familiei acestuia.

Asa sa-mi ajute Dumnezeu.“

Formula religioasă de incheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.  Depunerea jurământului  se consemnează în scris.

Art.71. Codul etic se va adapta sau modifica periodic în funcţie de evoluţia legislaţiei în domeniu şi de practica asistenţei sociale.

Art.72. Prevederile prezentului cod de etică  nu au caracter limitativ, orice alte dispoziţii speciale în materie sunt aplicabile categoriilor de salariaţi cărora le sunt adresate.

Art.73. Prezentul cod intră în vigoare  începând cu data de aprobării prin Hotărâre a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş .

 

 

TRATAT DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PENTRU  PERSONALUL  ANGAJAT AL

CĂMINULUI  PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE Tg Mureş

„Legea naturală şi scrisă ordonă să faci altuia ce ai dori să ţi se facă ţie însuţi şi să nu faci altuia ceea ce nu ai voi să ţi se facă ţie”

AMINTEŞTE-ŢI CĂ LUCREZI ÎNTR UN CĂMIN PENTRU PERSOANE ÎN VÂRSTĂ CARE AR PUTEA FI PĂRINȚII/BUNICII TĂI

Rutina, graba, comoditatea, superficialitatea, infatuarea, imprudenţa, teama de răspundere nu au ce căuta în instituţia noastră.

Pacientul are dreptul de a primi servicii de calitate, indiferent de statutul său social, de culoarea pielii, de religie sau etnie.

Relaţia personal al caminului- rezident începe încă de la internare, iar personalul trebuie să aibă capacitatea de a stabili un climat propice unor relaţii calde, de umanitate, atât cu rezidentul cât şi cu anturajul acestuia (familie, prieteni). Rezidentul va fi informat asupra programului caminului, îi va fi prezentată secţia şi Regulamentul de Ordine Interioară al caminului. De asemenea va fi păstrată legătura rezidentului spitalizat cu lumea exterioara prin vizitatori, telefon  pentru a-i uşura adaptarea acestuia la noul mediu.

A fi personal contractual intr-un cămin pentru persoane vârstnice inseamnă:

  • să nu fi niciodată plictisit;
  • să fi deseori frustrat;
  • să fi inconjurată de probleme;
  • să ai multe de făcut şi atât de puţin timp;
  • să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate;
  • să intri in vieţile oamenilor şi să marchezi o diferenţă;
  • unii te vor binecuvânta, alţii te vor blestema;
  • vei vedea oameni in starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea mai bună;
  • nu vei înceta niciodată să fi uluit de capacitatea oamenilor de a iubi, de a îndura şi de curajul acestora;
  • vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se;
  • vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare;
  • vei plânge mult;
  • vei râde mult;
  • vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman.

Sunt cuvinte în care  vă regasiţi fiecare dintre voi.

Deasemenea, personalul trebuie să fie :

  1. activ,
  2. bine intenţionat,
  3. organizat,
  4. disciplinat,
  5. creativ,
  6. deschis,
  7. preocupat de formarea de abilităţi

 

Trebuie să fie dispus:

  1. să comunice, să observe, să asculte, inclusiv cu persoane care îi sunt antipatice,
  2. să analizeze, sintetizeze, evalueze informaţiile,
  3. să studieze, folosind cât mai multe surse de informare,
  4. să-şi folosească curiozitatea în scopuri profesionale,
  5. să-şi cunoască limitele competenţei şi să acţioneze ca atare

Trebuie să fie capabil:

  1. să treacă peste propriile-i probleme (de sănătate, de familie),
  2. să utilizeze propria-i experienţă în analizarea anumitor situaţii, dar nu folosind şabloane sau considerând că deţine răspunsul la orice întrebare,
  3. să incerce să devină un mentor pentru cei mai tineri, dar şi să-şi găsească un mentor printre persoanele care au o experienţă mai bogată decât a sa;

 

Relaţiile interumane normale între membrii personalului presupun în acelaşi timp şi dezvoltarea unor calităţi personale, individuale precum:

  1. capacitatea de autocunoaştere şi autoevaluare bazată pe sinceritate;
  2. capacitatea de a-şi analiza propriile sentimente, de a le recunoaşte şi de a lua deciziile cele mai bune atunci când este furios, deprimat, fericit sau nefericit, sau chiar atunci când este dominat de un sistem de frustrare;
  3. capacitatea de a avea un comportament ce poate apărea ca un model pentru cei din jur;
  4. altruism;
  5. un simţ etic foarte dezvoltat;
  6. capacitatea de apreciere a valorilor umane adevărate;
  7. capacitatea de ierarhizare a valorilor umane cu care vine in contact;
  8. responsabilitate – atât cea care decurge direct din propriile acţiuni, cât şi cea care rezultă din impărţirea responsabilităţii cu ceilalţi membrii ai echipei.

Comunicarea cu rezidentul trebuie să fie concordantă cu starea lui actuală, cu posibilităţile lui de înţelegere şi asociată cu elemente de sprijin pentru a influenţa pozitiv evoluţia starii sale. Adesea, atitudinea  insuficient controlată (orice semn cu capul, şuşoteli cu membrii familiei, orice denumire ştiinţifică neînţeleasă de către rezident, chiar tăcerea) influeţează rezidentul, generând suspiciuni şi disconfort.

Relaţiile dintre membrii personalului Caminului nu sunt doar simple relaţii profesionale, ci şi relaţii umane.Aici apare arta de a şti să lucrezi în echipă. Deobicei există un cod nescris al comportamentului în fiecare secţie ca într-un grup de oameni.In cadrul “echipei”  se întâlnesc oameni cu vederi diferite faţă de scrupulozitatea respectării valorilor morale, atât in activitatea profesională, cât şi în viaţa personală, transferul incărcărilor morale facându-se mai adesea dinspre particular spre profesional.

In general se creează un consens al regulilor morale care trebuie respectate în raporturile cu şefii ierarhici,colegii sau subalternii bazate pe corectitudine, cinste, sinceritate, datorie, respect.

In întreaga  activitate se va- adopta o conduită civilizată, politicoasă, neomiţând formululele de prezentare la contactul cu rezidentul,precum şi saluturile de politeţe atât faţă de rezidenti cât şi faţă de vizitatorii acestora. Nu trebuie uitat să baţi în uşa salonului înainte de a intra,de a acţiona intr-un climat de linişte care să asigure confort psihic rezidentilor,evitând pe cât posibil,orice discomfort fonic(prin ton ridicat,zgomote ale dispozitivelor cu care se desfăşoară activitatea)cu preponderenţă în periodele destinate odihnei .

Tot personalul ,se va comporta cu rezidentii si aparţinătorii acestora

intr-o manieră care să excludă orice posibilitate de interpretare din partea acestora că se doreşte sau se urmăreşte o remunerare a actului  de îngrijire,alta  decât salariul obţinut pe statul de plată.

Recunoaşterea superiorităţii profesionale, a uneia sau unora dintre membrii echipei „de la care ai ce invăţa” perseverenţa de a-i ajunge pe aceştia, ştiinţa rezolvării conflictelor la locul de muncă, atitudinea pozitivă faţă de colegii care trebuie ajutaţi să se integreze dovedesc inteligenţa socială.

Oricare ar fi tipul de relaţie, trebuie să inţelegem că „autoritate” nu inseamnă lipsa politeţii,  iar „amabilitate” nu inseamnă slăbiciune.

Rezidentul nu apreciază întotdeauna efortul şi ajutorul , nu acordă încredere şi respectul cuvenit,  mai mult nu  admite nici o greşeală.

In faţa acestora rămânem la cea mai mare mulţumire „conştiinţa datoriei îndeplinite”.